Centrul vechi din Baia Mare. Jur ca ma innebuneste orasul asta. :X E superb
sâmbătă, 9 februarie 2008
Cea mai frumoasa zi
Totul se schimba : vremea, oamenii, eu, muzica, dispozitiile mele de zi cu zi, viata mea.
Am pornit azi noapte pe la 3 si ceva catre casa cu masina unui prieten. Nu trebuie sa mentionez ca eram al naibii de sictirita si somnoroasa. Si normal ca trebuia sa fac putina conversatie, ca sa nu ne ia cu somn pe amandoi. Ceea ce nu ma asteptam a fost ca discutia noastra a devenit la un anumit punct chiar foarte folositoare, lui mai mult. E putin aiurea ca mi-am zis ca nu ma mai intereseaza vietile altora, eu cu mine si cu ce tine de mine si atat. Mi-am dat seama, sincer...ca interesul meu pentru cine cu cine s-a mai cuplat si ala ce a mai facut, nu imi aduce nici o bucurie, ba chiar ma fac sa ma simt mai aiurea, in primul rand ca nu ma privesc treburile astea. Si m-am gandit ca imi e mai bine sa nu stiu. Dar azi de dimineata, nu m-am putut abtine. Totusi am facut-o spre binele lui, in sfarsit am reusit sa ajut un om, neconditionat. Recunosc, ca la un oarecare nivel, am o cantitate de rautate in mine, dar imi place sa cred ca e umana si constructiva. Si am avut o discutie luuuunga pe tema respectiva [nu tin neaparat sa zic despre ce e vorba, ca nu subiectul in sine conteaza, ci mai mult cu ce am ramas eu dupa, si el, bineinteles]. O buna dispozitie grozava, bunastare si benevolenta. Ma simteam cu adevarat fericita pentru ca mi-am expus punctul de vedere fara sa mai imi fie teama ca il voi jigni pe cel de langa mine, ca mi-am sustinut punctul de vedere si i-am deschis si lui ochii. Adevarul e ca de multe ori las de la mine, ceea ce nu ii deloc ceva mai buna solutie, da ia mai putin timp. :)) In schimb, ma schimb. :) Ne-a gasit oara 8 dimineata cu un rasarit superb, cu Deep Purple pe fundal, cu zambete pe buze. Chiar m-am simtit la un oarecare nivel emotional, psihic, foarte implinita. Ne-am luat ramas bun unul de la celalalt cu fericire. Puteai sa citesti pe noi ca avusesem o dimineata productiva.
M-am intalnit cu mami la gara, din greseala. Asta m-a bucurat mult mai mult decat ati putea crede. Imi iubesc orasul la nebunie si de fiecare data cand ajung acasa ma ia o stare de extaz nemaipomenita. Mai pui si faptul ca m-am inatlnit cu mami exact atunci, am inceput sa topai de nebuna pe acolo.
Acasa, toata lumea lenevea. Imbratisari si alea alea. Nu ca as fi fost plecata nu stiu cata vreme, doar ca asa suntem noi mai afectuosi. Atata imi place familia asta a mea, toata tremur cat imi place. :)) Fiecare e nebun si ciudat in felul lui, e o atmosfera superba tot timpul la noi. Ajunsa acasa ma bucur de toti in parte.
O alta fazuta a zilei a fost cand sora mea m-a chemat in baie, ne-am inchis acolo si a inceput sa imi povesteasca o sumedenie de intamplari cate si mai cate socante [nu socante la modul cel mai serios, socante pentru ea] [si tin sa mentionez ca mersul in baie a fost din lipsa de spatiu in alte camere, suntem destul de multi :))]. Si cum ziceam, draga mea sora imi povestea anumite chestii si era speriata rau de tot, cum gresise ea, scumpa...la care eu am inceput sa rad de nebuna [mai fac asta adesea] si i-am zis totul cu cel mai intens amuzament din lume. Chiar cred ca e destul de greu sa reusesti pe cineva sa faca sa vada partea buna a lucrurilor, exact cand nu prea exista aceasta parte. Dar, am reusit.
Si scriu toate acestea aici nu pentru a ma lauda eu cu "reusitele mele". ce sa zic. Vreau insa sa punctez in primul si primul rand, ca eu nu sunt asa de obicei. Ma schimb si imi place la nebunie. Ultima parioada din viata mea a fost monotona ca naiba, si cate si mai cate fazute neinsemnate care ma doborau asa una doua, ceea ce ii foarte trist la o adica.
Dar ma simt excelent si stiu ca asa o sa fie de acuma inainte. Cred ca imi era frica tare de cuvinte inainte, dar cine altcineva daca nu noi, sa le controlam? Pentru unii ce am scris eu aici, poate parea cea mai mare prostie, cea mai mare banalitate, tampenie, care daca stai sa te gandesti nici macar nu are ce sa caute aici, care nici nu intelegi de ce am scris-o. Insa eu o fac, si chiar daca nu am reusit sa transpun intreg sentimentul meu in scrierea asta, chiar daca nu am reusit sa fac sa para a fi interesant, nu am folosit cuvinte pompoase...mie imi pare minunat totul.
Stiu cum o sa fie totul de acum inainte si mor de nerabdare sa fie...:)
Am pornit azi noapte pe la 3 si ceva catre casa cu masina unui prieten. Nu trebuie sa mentionez ca eram al naibii de sictirita si somnoroasa. Si normal ca trebuia sa fac putina conversatie, ca sa nu ne ia cu somn pe amandoi. Ceea ce nu ma asteptam a fost ca discutia noastra a devenit la un anumit punct chiar foarte folositoare, lui mai mult. E putin aiurea ca mi-am zis ca nu ma mai intereseaza vietile altora, eu cu mine si cu ce tine de mine si atat. Mi-am dat seama, sincer...ca interesul meu pentru cine cu cine s-a mai cuplat si ala ce a mai facut, nu imi aduce nici o bucurie, ba chiar ma fac sa ma simt mai aiurea, in primul rand ca nu ma privesc treburile astea. Si m-am gandit ca imi e mai bine sa nu stiu. Dar azi de dimineata, nu m-am putut abtine. Totusi am facut-o spre binele lui, in sfarsit am reusit sa ajut un om, neconditionat. Recunosc, ca la un oarecare nivel, am o cantitate de rautate in mine, dar imi place sa cred ca e umana si constructiva. Si am avut o discutie luuuunga pe tema respectiva [nu tin neaparat sa zic despre ce e vorba, ca nu subiectul in sine conteaza, ci mai mult cu ce am ramas eu dupa, si el, bineinteles]. O buna dispozitie grozava, bunastare si benevolenta. Ma simteam cu adevarat fericita pentru ca mi-am expus punctul de vedere fara sa mai imi fie teama ca il voi jigni pe cel de langa mine, ca mi-am sustinut punctul de vedere si i-am deschis si lui ochii. Adevarul e ca de multe ori las de la mine, ceea ce nu ii deloc ceva mai buna solutie, da ia mai putin timp. :)) In schimb, ma schimb. :) Ne-a gasit oara 8 dimineata cu un rasarit superb, cu Deep Purple pe fundal, cu zambete pe buze. Chiar m-am simtit la un oarecare nivel emotional, psihic, foarte implinita. Ne-am luat ramas bun unul de la celalalt cu fericire. Puteai sa citesti pe noi ca avusesem o dimineata productiva.
M-am intalnit cu mami la gara, din greseala. Asta m-a bucurat mult mai mult decat ati putea crede. Imi iubesc orasul la nebunie si de fiecare data cand ajung acasa ma ia o stare de extaz nemaipomenita. Mai pui si faptul ca m-am inatlnit cu mami exact atunci, am inceput sa topai de nebuna pe acolo.
Acasa, toata lumea lenevea. Imbratisari si alea alea. Nu ca as fi fost plecata nu stiu cata vreme, doar ca asa suntem noi mai afectuosi. Atata imi place familia asta a mea, toata tremur cat imi place. :)) Fiecare e nebun si ciudat in felul lui, e o atmosfera superba tot timpul la noi. Ajunsa acasa ma bucur de toti in parte.
O alta fazuta a zilei a fost cand sora mea m-a chemat in baie, ne-am inchis acolo si a inceput sa imi povesteasca o sumedenie de intamplari cate si mai cate socante [nu socante la modul cel mai serios, socante pentru ea] [si tin sa mentionez ca mersul in baie a fost din lipsa de spatiu in alte camere, suntem destul de multi :))]. Si cum ziceam, draga mea sora imi povestea anumite chestii si era speriata rau de tot, cum gresise ea, scumpa...la care eu am inceput sa rad de nebuna [mai fac asta adesea] si i-am zis totul cu cel mai intens amuzament din lume. Chiar cred ca e destul de greu sa reusesti pe cineva sa faca sa vada partea buna a lucrurilor, exact cand nu prea exista aceasta parte. Dar, am reusit.
Si scriu toate acestea aici nu pentru a ma lauda eu cu "reusitele mele". ce sa zic. Vreau insa sa punctez in primul si primul rand, ca eu nu sunt asa de obicei. Ma schimb si imi place la nebunie. Ultima parioada din viata mea a fost monotona ca naiba, si cate si mai cate fazute neinsemnate care ma doborau asa una doua, ceea ce ii foarte trist la o adica.
Dar ma simt excelent si stiu ca asa o sa fie de acuma inainte. Cred ca imi era frica tare de cuvinte inainte, dar cine altcineva daca nu noi, sa le controlam? Pentru unii ce am scris eu aici, poate parea cea mai mare prostie, cea mai mare banalitate, tampenie, care daca stai sa te gandesti nici macar nu are ce sa caute aici, care nici nu intelegi de ce am scris-o. Insa eu o fac, si chiar daca nu am reusit sa transpun intreg sentimentul meu in scrierea asta, chiar daca nu am reusit sa fac sa para a fi interesant, nu am folosit cuvinte pompoase...mie imi pare minunat totul.
Stiu cum o sa fie totul de acum inainte si mor de nerabdare sa fie...:)
miercuri, 6 februarie 2008
duminică, 3 februarie 2008
Hug
Oh da...i'm officially a hugger. :). I truly support the need of giving and receiving hugs. [for pleasure and also for treatment]. Hugs can be like cats. Take all your negative energy and make you puffy inside. Hugs can be like fruits. They are healthy and give you strenght and energy. Hugging is a sport, it's art, it's the one thing we can offer to someone and never feel sorry that we did. It makes us better persons and gets us closer, makes us smile like children, and makes us feel christmasy, or springish. Clears our minds, it's like fresh air...but mostly HUGS ARE FOR FREE...hug someone without no second thoughts. hug hug hug
[i wrote this in English because i really feel i'm starting to forget how to use it properly ;p]
vineri, 1 februarie 2008
routine with a question mark
Doamne, iarasi o zi dintr-acelea in care mi prea lene sa ma ridic din pat, sa mananc, sa vorbesc, mi-am inchis mobilul, ascult cantecele depresive randomly. As manca niste popcorn, parca as suna pe cineva sa ies, da nici nu cred ca am pe cine. De cand am ajuns la cj am cunoscut o multime de oameni, dar parca fara nici un folos. Am nevoie de primvara, de no more sesiune, de sandale si rochii, am nevoie sa uit toate prostille cu care ma complic. Sa nu ma mai complac in stari penibile. Ma doare capul.
Aseara m-am suparat. :)) Draga de mine. Ii putin ciudat ca nu reusesc sa inteleg un om. Probabil nu se intelege nici el pe sine, de aia. El spune ca a avut o revelatie, eu cred ca-i prost si ii e teama exact de ce-i mai grozav. Ii cam trist asa. Nu inteleg de ce cateodata reusesc sa ma indimidez in asa fel incat nu pot sa imi gasesc cuvintele potrivite decat cu cine nu-i nevoie. Oh, la naiba...ma intreb ce imi lipseste?
Am picioarele reci si afara nu mai ii soare. Am pierdut o zi superba in casa, in pat, sub plapuma, mai mai sa plang dintr-o tampenie. :)) Sunt de rasul lumii uneori :)).
Aseara m-am suparat. :)) Draga de mine. Ii putin ciudat ca nu reusesc sa inteleg un om. Probabil nu se intelege nici el pe sine, de aia. El spune ca a avut o revelatie, eu cred ca-i prost si ii e teama exact de ce-i mai grozav. Ii cam trist asa. Nu inteleg de ce cateodata reusesc sa ma indimidez in asa fel incat nu pot sa imi gasesc cuvintele potrivite decat cu cine nu-i nevoie. Oh, la naiba...ma intreb ce imi lipseste?
Am picioarele reci si afara nu mai ii soare. Am pierdut o zi superba in casa, in pat, sub plapuma, mai mai sa plang dintr-o tampenie. :)) Sunt de rasul lumii uneori :)).
miercuri, 30 ianuarie 2008
Cum sa fi o hippie obsedata de...oh well :))
Da da da, obsesiile mele, si Doamne, ca-s multe. Nu nu nu, nu hobby-uri, nu pasiuni, nu vicii...nu nu nu. Obsesii, cate si mai cate prostioare care imi plac atat de mult si fixatii de ale mele.
Poi, incepand cu : Rochiile colorate, care sunt ba kitschoase, in flori si carouri si dungi, fustele colorate, care nu-s nicidecum scurte, nuuu, de-alea lungi cu imprimeuri clasice, chiar traditionale, folclorice, asortate cu mii si mii de esarfe boombastice din aceasi clasa cu celelalte bulendre. Apoi gablonturile : multe, multe margele, de care nici macar nu am nevoie, care nici macar nu am la ce sa le asortez, din lemn, plastic, badoc, cercei lungi colorati, inele jucause, si bratari mari si largi care imi joaca mereu pe incheietura. Lumanarile, oh daaa...cu aroma de cafea bineinteles in mare parte, Jucariile dubioase de la second hand, cate si mai cate pisici din lemn, tricotate fara un ochi, papusi-tiganci, ursuleti mici supti de puf, amarati, cele si cele mai urate...scuuuumpele. Lac de unghii : rosu aprins, mov, verde...nu se termina veci.
Vaaai, niciodata nu am stat sa ma gandesc la toate asa, dar acum cand citesc ce am scris, as putea fi incoronata cu usurinta ca regina a kitsch-ului modern :)). Ei, de fapt nu-i chiar atat de rau, toate in moderatie. A nu se uita si de cafea, tigari, arome, culori. ;;)
Today's song : Angus & Julia Stone - What you wanted
Today's mood: Amorezata mostly 8->
Reversul la "Cum sa fi o lady"...i might lose the trip to Paris. :(
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
