And I'm thinking about calling on Jesus.

"Driving away from the wreck of the day, and it's finally quiet in my head. " Shhh!
Se apropie sesiunea si ma intreb care este rolul asistentei sociale in viata noastra, si cu ce se ocupa un proiect de cercetare? Sa nu mai zic de statistica care na...s-a cam trasat linia aceea paralela intre noi si esantionare, devianta, cultura si socializare....in semestrul al doilea, luckly totul va lua o intorsatura mai antropologica.
Am ajuns de ieri dimineata acasa si sta sa ploua. Parca vine primavara. E amuzant ca imi vine sa plang de cateva zile. Ar fi cateva motive dar nu serioase. Si am o stare statica, moale si usor depresiva in care mi-e mai bine sa ma complac decat sa incerc sa ies. Chiar ma amuza sentimentul asta pentru ca rareori ma aflu in astfel de stari si prefer sa incerc sa fiu happy decat sa stau toata moale si cu un zambet sec, si totusi mi-e mai bine asa. Ma simt deranjata de multe din jurul meu si prefer sa fiu singura [toate astea suna atat de fita si hilar :))]. Tocmai eu care nu mai pot de dragul oamenilor, care imi par frumosi oricum ar fi ei [cu riscul de a suna naiva, cam asa e], care ma innebunesc dupa hugs si zambete. Care cand o intreaba un coleg de grupa "Ce e cel mai important pt tine in viata?" raspune "Prietenii desigur!!!", care nu ar putea fara socializare si gesticulari. Acum ma aflu in situatia in care simt nevoia sa refuz invitatiile facute de prieteni la iesiri, de prietenul meu la iesiri, la iesit pur si simplu. Ma tot imaginez singura intr-o camera cu ceva piesa melancolica pe fundal, fumand o tigara si privind in gol. Asta e starea de care am nevoie acuma si ma imbat cu ea la nebunie...si totusi ce naiba am? E de-a dreptul hilar. Am sa zic astenie de primavara, desi ar fi cazul sa google it first. :))